Sprâncenele încruntate în limbajul corporal (10 semnificații)

 Sprâncenele încruntate în limbajul corporal (10 semnificații)

Thomas Sullivan

A-și încreți sprâncenele înseamnă a le încreți. Cineva cu sprâncenele încrețite are riduri vizibile pe frunte.

Ridicarea sprâncenelor apare atunci când sprâncenele sunt coborâte, aduse împreună sau ridicate. Atunci când sprâncenele sunt în poziție neutră, ele nu provoacă riduri pe frunte.

Mișcarea sprâncenelor la oameni este un sistem de semnalizare socială robust. Multe informații sociale sunt schimbate prin încrețirea sprâncenelor.

Așadar, data viitoare când vedeți aceste linii pe fruntea cuiva, fiți atenți la ceea ce ar putea însemna.

Rețineți că, la unele persoane, pot apărea riduri naturale pe frunte din cauza geneticii sau a unor probleme ale pielii. Ridurile de pe frunte apar în mod natural pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, iar pielea își pierde din elasticitate.

Ca întotdeauna, trebuie să țineți cont de context atunci când interpretați limbajul corpului și expresiile faciale.

Sprâncenele încruntate înseamnă

Pentru a înțelege semnificația din spatele acelor linii de pe fruntea cuiva care apar ca reacție la ceva, trebuie să înțelegem de ce oamenii își mișcă sprâncenele în primul rând.

Oamenii își coboară sprâncenele în jos (îngustarea ochilor) pentru a bloca informațiile și le ridică (lărgirea ochilor) pentru a obține mai multe informații din mediul înconjurător.

Deci, în linii mari, ne coborâm sprâncenele atunci când în mediul nostru există informații negative pe care trebuie să le blocăm și ne ridicăm sprâncenele atunci când în mediul nostru există informații noi sau pozitive pe care trebuie să le primim.

Să ne scufundăm în semnificațiile specifice ale sprâncenelor încruntate în limbajul corporal. Gesturile și expresiile faciale care le însoțesc te vor ajuta să distingi mai bine aceste semnificații.

1. Mânia

Mânia variază de la ușoară la severă. Supărarea și iritarea sunt exemple de furie ușoară. Furia este un exemplu de furie intensă.

Ne enervăm atunci când suntem nemulțumiți de ceva din mediul înconjurător. Vrem să blocăm sursa furiei. Astfel, ne coborâm sprâncenele și ne îngustăm ochii.

În caz de furie extremă, putem închide ochii cu totul sau ne putem întoarce privirea.

Așadar, coborârea sprâncenelor și îngustarea ochilor este o închidere parțială a ochilor.

De exemplu:

Soțul/soția dvs. se enervează că ați uitat să luați un produs de la magazinul alimentar. Își încruntă sprâncenele și preia următoarele gesturi și expresii de însoțire:

  • Mâinile pe șolduri (gata să te confrunte)
  • Pumni închiși (ostilitate)
  • Buze comprimate ("am fost nedreptățit")
  • Nări evazate
  • Arătarea cu degetul (blamarea)
Observați îngustarea ochilor și comprimarea buzelor.

2. Disprețul

Când simțim dispreț față de cineva, avem o părere proastă despre el. Credem că este o ființă umană josnică. Disprețul este de obicei subtil și nu la fel de intens ca furia.

Principiul de bază rămâne același: vrei să blochezi persoana pe care o disprețuiești.

De exemplu:

Faci o greșeală la serviciu, iar șeful tău te critică. Îi observi sprâncenele încruntate, ochii îngustați și următoarele expresii de dispreț:

  • Zâmbet condescendent
  • Scoaterea rapidă a aerului pe nări
  • O scuturare rapidă a capului
  • Ridicarea unui colț de buză (semn clasic de dispreț)

3. Dezgustul

Disprețul și dezgustul merg, de obicei, mână în mână.

Dezgustul poate fi considerat ca o versiune extremă a disprețului. Când suntem dezgustați de cineva, nu suntem enervați sau iritați. Suntem repulsați. Avem o reacție viscerală.

Emoția de dezgust ne ajută să evităm bolile, alimentele putrede și oamenii putrezi.

De exemplu:

Vezi pe cineva care aruncă un ambalaj pe stradă. Ca om conștient de mediu, ești dezgustat de această persoană. Îți cobori sprâncenele, îți îngustezi ochii și faci următoarele expresii de dezgust:

Vezi si: Orientarea corporală în comunicarea nonverbală
  • Nas încrețit
  • Nările trase în sus
  • Buzele trase înapoi și în jos
  • Prefăcându-se că vomită

4. Frica

Frica se poate manifesta ca o preocupare, îngrijorare sau anxietate. Evitarea obiectelor temute este o reacție naturală la frică. În ceea ce privește expresiile faciale, această evitare se realizează prin coborârea sprâncenelor și îngustarea ochilor.

Vezi si: Psihologia din spatele neîndemânării

De exemplu:

Faceți o glumă grosolană la o petrecere și sunteți îngrijorat că ceilalți nu au primit-o bine. Imediat ce terminați gluma, ridicați sprâncenele pentru a lua în considerare informația: "Au găsit-o amuzantă?" În plus, vă exprimați teama prin:

  • Întinderea buzelor pe orizontală
  • Tragerea bărbiei înapoi
  • Ridicarea pleoapelor superioare cât mai sus posibil

5. Dezaprobare

Atunci când dezaprobăm sau nu suntem de acord cu cineva sau ceva, vrem să blocăm acel lucru. Astfel, liniile de pe frunte pot indica dezaprobarea față de ceea ce se întâmplă.

De exemplu:

În timp ce discutați cu un prieten, îi împărtășiți o opinie nepopulară. Îi observați sprâncenele încruntate și:

  • Buze comprimate ("Opinia ta este greșită")
  • Capul tras înapoi
  • Atingerea urechii (acoperirea parțială a urechii, "Nu vreau să aud asta.")

6. Suspiciune

Uneori, liniile de pe frunte pot apărea atunci când o persoană ridică doar o singură sprânceană, păstrând-o pe cealaltă neutră sau coborâtă. Această expresie facială a fost popularizată de Dwayne Johnson (The Rock), celebrul luptător și actor de wrestling.

Am văzut că unii vorbitori folosesc această expresie atunci când dezmint o idee. Ei sunt suspicioși față de ideea respectivă și vor ca și ascultătorul să fie precaut.

Expresia facială de suspiciune poate fi însoțită de:

  • Închiderea unui ochi (ochiul cu sprâncenele coborâte)
  • Mișcarea capului într-o parte și înapoi

7. Tristețe

Ne încruntăm frunțile când suntem triști pentru că vrem să blocăm durerea tristeții. Alteori, vrem să blocăm privirea cuiva care suferă pentru că ne întristează.

În orice caz, blocajul este acolo - figurativ sau real.

De exemplu:

Iubitei tale îi este dor de tine atunci când o suni video. Îi poți vedea expresia facială de tristețe pe față. Sprâncenele îi sunt încruntate și:

  • Linii în formă de "U" inversat în mijlocul frunții
  • Pleoapele superioare căzute (blocarea informațiilor)
  • Ochi închiși
  • Colțuri de buze întoarse în jos (semn clasic de tristețe)
  • Privind în jos
  • Spatele cocoșat
  • Mișcări lente
  • Neîndemânare

8. Stresul

Tristețea, furia, dezgustul și frica sunt exemple de stres emoțional.

Dezaprobarea și disprețul sunt exemple de stres mental. Acestea necesită un efort cognitiv ceva mai mare.

Sprâncenele încruntate apar atunci când suntem confuzi sau când ne concentrăm intens asupra unui lucru. Acestea sunt stări de stres mental care nu au nimic de-a face cu emoțiile.

În plus, sprâncenele încruntate sunt cauzate și de factori de stres fizic, cum ar fi ridicarea unei greutăți mari sau senzația de frig.

9. Surpriză

Atunci când suntem surprinși, ridicăm sprâncenele pentru a ne mări ochii și pentru a "asimila" informații noi.

Fiți atenți la expresiile faciale care însoțesc expresia de surpriză:

  • Dacă o persoană deschide gura în timp ce este surprinsă, ea sau poate fi șocată.
  • Dacă o persoană zâmbește în timp ce este surprinsă, înseamnă că este plăcut surprinsă. Duh.

10. Dominanță

Oamenii au tendința de a evita contactul vizual atunci când cred că sunt deasupra cuiva. Atenția este o monedă de schimb, iar oamenii tind să acorde mai multă atenție celor care se află la nivelul lor sau deasupra lor.

Ignorarea cuiva și evitarea contactului vizual poate fi, astfel, un mod de comunicare:

"Ești atât de josnic încât nu vreau să te privesc."

"Vreau să te blochez."

Thomas Sullivan

Jeremy Cruz este un psiholog cu experiență și autor dedicat dezvăluirii complexităților minții umane. Cu o pasiune pentru înțelegerea complexității comportamentului uman, Jeremy a fost implicat activ în cercetare și practică de peste un deceniu. El deține un doctorat. în Psihologie de la o instituție de renume, unde s-a specializat în psihologie cognitivă și neuropsihologie.Prin cercetările sale extinse, Jeremy a dezvoltat o perspectivă profundă asupra diferitelor fenomene psihologice, inclusiv memoria, percepția și procesele de luare a deciziilor. Expertiza sa se extinde și în domeniul psihopatologiei, concentrându-se pe diagnosticul și tratamentul tulburărilor de sănătate mintală.Pasiunea lui Jeremy pentru împărtășirea cunoștințelor l-a determinat să-și înființeze blogul, Understanding the Human Mind. Prin îngrijirea unei game vaste de resurse psihologice, el își propune să ofere cititorilor informații valoroase asupra complexității și nuanțelor comportamentului uman. De la articole care provoacă gândirea la sfaturi practice, Jeremy oferă o platformă cuprinzătoare pentru oricine dorește să-și îmbunătățească înțelegerea minții umane.Pe lângă blogul său, Jeremy își dedică și timpul predării psihologiei la o universitate proeminentă, hrănind mințile psihologilor și cercetătorilor aspiranți. Stilul său antrenant de predare și dorința autentică de a-i inspira pe alții îl fac un profesor foarte respectat și căutat în domeniu.Contribuțiile lui Jeremy la lumea psihologiei se extind dincolo de mediul academic. A publicat numeroase lucrări de cercetare în reviste apreciate, prezentând descoperirile sale la conferințe internaționale și contribuind la dezvoltarea disciplinei. Datorită devotamentului său puternic de a promova înțelegerea noastră a minții umane, Jeremy Cruz continuă să inspire și să educe cititorii, psihologii aspiranți și colegii cercetători în călătoria lor către dezlegarea complexității minții.